Mur

Rubus fruticosus L.

Mur ; Fr. : Ronce, Mure ; G.: Brombeere ; M.: Hamvas szeder ; R. : Ejevika

Sub sinonimia de R. fruticosus L. sînt in prezent mai mulţi taxoni între care de interes medicinal la noi se recoltează speciile : Rubus plicatus Whe et N., R. candicans Whe, R. sulcatus Vest. şi R. tomen-tosus Borkh. Ca plantă medicinală şi ca sortiment comercial se păstrează vechea denumire a speciei lineene R. fruticosus L.

 

Caractere de recunoaştere : Planta: Arbuşti viguroşi, cu ghimpi puternici în formă de gheară, arcuiţi, înalţi de 1-2 (3) m ; tulpina : cu lăstari muchiaţi, cu ghimpi dispuşi uniform pe muchii ; frunze: imparipenate, cu 5 foliole inegale, cele de la bază mai mici, cea ter­minală mult mai mare, acuminate, cu dinţi neregulaţi pe margine, pe dos mai deschise, cu peri pe nervura principală şi ramificaţiile ei; pe­ţiolul are ghimpi încovoiaţi; flori: în raceme, albe, pe tipul 5, cu petale mari (1,2-1,6 cm) ; fructe: polidrupe negre brumate la maturitate, bine dezvoltate.

 

mur,Rubus fruticosus L.
mur,Rubus fruticosus L.

 

mur
mur

 

Rubus fruticosus L.
Rubus fruticosus L.

 

Înflorire : VI-VIL

 

Materia primă: Folium Rubi fruticosi formată din foliolele frunzelor, fără peţiolul principal, dinţate pe margini, de culoare verde-închis pe partea superioară, puţin mai deschis pe cea inferioară. Miros plăcut, gust astringent.

 

Ecologie şi răspîndire: Plante din regiunea deluroasă, de la mar­ginea pădurilor, tufişuri, pe coastele dealurilor. Solicită în general lu­minozitate directă, umiditate moderată, soluri revene. Se poate recolta în întreaga regiune de deal a ţării.

 

Recoltare: Se recoltează foliolele prin strujire, înainte şi în timpul înfloririi. Datorită ghimpilor de pe peţiol mina va fi apărată cu o mă­nuşă sau ciorap de lînă sau pînză tare, cusută în mai multe.

 

Pregătirea produsului în vederea prelucrării : Uscarea pe cale natu­rală se face la umbră, în poduri acoperite cu tablă sau şoproane, pe rame sau pe duşumea curată, acoperită cu hîrtie, în strat subţire, întorcîndu-se din cînd în cind, cu grijă, pentru a nu se fărîmiţa. Uscarea artificială se face la 40-50°. Randamentul la uscare 3-5/1.

Condiţiile tehnice de recepţie prevăd un conţinut de impurităţi de max. 2% foliole decolorate sau brunificate şi max. 3% resturi din peţiolul principal, corpuri străine organice şi minerale - max. 0,5% pentru fiecare, umiditate - max. 13%.

 

Compoziţie chimică : Frunzele conţin tanin, flavonoide, acizi : malic, lactoizocitric, succinic, oxalic etc. ; vitamina C (cca 40 mg%),inozitol etc. Fructele conţin acizi organici, pectine, grăsimi, pentozane,antociani între care crizantemina, acid folic, vitamina C, magneziu.

 

Acţiune farmacodinamică - utilizări terapeutice : acţiune astringentă, antidiareică. Utilizat în special ca succedaneu al ceaiului chine­zesc. Extern sub formă de gargară în inflamaţiile orofaringiene. Local în fisuri anale şi hemoroizi.

 

Confuzii: Denumirea de „mur" este dată şi speciei Rubus caesius L. - murul de mirişte, care creşte în zona de cîmpde, pe răzoare, pe lîngă garduri, pe marginea apelor şi ale cărui frunze nu sînt solicitate. Deosebirile morfologice se referă la : - portul plantei - mai redus la cel de mirişte, cu lăstari slabi ; ghimpii sînt mult mai mici, dar foarte deşi ; - frunzele au 3 foliole (faţă de 5 la R. fruticosus) ; - fructele sînt incomplet dezvoltate, cu unele drupe mult mai mici (la R. fruticosus fructe bine şi mai uniform dezvoltate)