Pagina 1 Pagina 2 Pagina 3 Pagina 4

 

 

Fam Umbelliferare

Familie omogenă, foarte bogată în specii, la noi formată exclusiv din plante ierboase, anuale, bienale sau perene. Principiile active în umbelliferare sînt foarte diferite în ceea ce priveşte structura chimică:alcaloizi, furanocromone, flavonoide, cumarine, uleiuri volatile, alcooli nesaturaţi  şi gumirezine.

 

Angelica(Angelica archangelica L.)

Anasonul(Pimpinella anisum L.) 

Coriandrul(Coriandrum sativum L) 

Chimionul(Carum carvi L.)

Leuşteanul(Levisticum officinale K.) 

Sînişoara(Sanicula europaea) 

Scaiul dracului(Eryngium campestre) 

Scai vînăt(Eryngium planum) 

Fenicul(Foeniculum vulgare L.) 

 

Fam. Caprifoliaceae

Plante lemnoase, mai rar erbacee cu frunze opuse, în general penat-compuse; flori actinomorfe sau zigomorfe, cu elemente florale unite. Fruct bacă sau drupă.

 

Socul  (Sambucus nigra L.)

Boz(Sambucus ebulus L.)

Călin(Viburnum opulus L.)

 

Fam. Buxaceae

Plante lemnoase, fără laticifere, la noi cultivate ornamental. Flori unisexuate, mărunte, în infloreșcențe glomerulare.

 

Cimișir ( Buxus sempervirens L. )

 

Fam.Iridaceae

Plante erbacee perene cu tulpini subterane (rizomi,bulbotuberculi, bulbi). Frunzele sînt în general alungite, cu nervațiune paralelă. Structura florii derivă din aceea a Liliaceelor, fiind tot pe tipul 3, cu perigon din 2 cicluri de 3 elemente petaloide, deosebirea fiind că androceul se reduce la numai 3 stamine în loc de 6 iar ovarul este inferior ( sub nivelul inserției perigonului ). Fructul capsulă. Multe specii au valoare ornamentală.

Stînjenel ( Iris germanica L. )

 

Fam. Convolvulaceae

 

Plante ierboase cu ţesuturi mecanice slabe, din care cauză sînt tîrîtoare sau volubile. Frunze întregi, sagitate sau ovate, flori mari, în general solitare, pe tip 5, cu elementele învelişurilor florale unite, corola avînd formă de pîlnie. Fructe capsule cu 2 loje, în fiecare cu 2 seminţe. Conţin principii active cu acţiune purgativă. Unele specii din această familie (Rivea şi Ipomaea) conţin alcaloizi cu nucleu indolic.

 

Volbură (Rochița rîndunicii)  ( Convolvulus arvensis L. )

 

Fam. Compositae

Cea mai largă familie, cu specii exclusiv ierboase, anuale sau mai adesea perene, datorită rizomilor. Speciile din această familie conţin uleiuri volatile cu compoziţie chimică variată, saponozide triterpenice, substanţe amare cu structură diferită, alantolactone, etc., ceea ce le conferă importante proprietăţi terapeutice.

 

Păpădia  (Taraxacum officinale Web.)

Podbalul  (Tussilago farfara L.)

Gălbenele  (Calendula officinalis L.)

Muşeţelul  (Matricaria chamomilla L.)

Brusture  (Arctium lappa L.)

Coada Şoricelului (Achillea millefolium)

Anghinare(Cynara scolymus,Cynara cardunculus) 

Arnica(Arnica Montana)

Tarhon(Artemisia Dracunculus) 

Pelin alb(Artemisia absinthium) 

Armurariu(Silybum marianum) 

Albăstrele(Centaurea cyanus L.)  

Cicoare( Cichorium intybus)  

Crăițe (Tagetes patula L.,Tagetes erecta L.)

Schinel (Cnicus benedictus L.)

Captalan ( Petasites hybridus(L.),P. officinalis Mnch.,Petasites kablikianus Taush.)

Iarbă mare (Inula helenium L.) 

Piretru - Floarea Raiului (Pyretrum cinerarifolium Trev., Chrysanthemum cinerariifolium (Trev.) Vis.)

Vetrice ( Chrysanthemum vulgare L. )

Romaniță nobilă (Mușețel roman) - Anthemis nobilis L.

Cînepa codrului - Eupatorium cannabinum L.

Sînziene de grădină - Solidago serotina Ait.

 

Fam. Araceae

Plante perene, la noi exclusiv erbacee, cu rizom. Au numai frunze bazale. Caracterizate prin inflorescenţa numită spadice, alcătuită dintr-un ax cărnos pe care se inseră la nivele diferite florile unisexuate femeieşti şi bărbăteşti, protejată în întregime de o bractee numită spată. Fructe bace.

 

Obligeană  (Acorus calamus L.)

 

Fam. Labiatae

Familie bogată în specii, majoritatea ierboase, unele subarbuşti, cu o mare unitate de structură, avînd ca principale trăsături de diferenţiere:

 -tulpina cu 4 muchii:

 -frunze opuse, întregi:

 -flori zigomorfe, bilabiate cu adaptare evoluată la polenizarea prin insecte, două petale superioare alcătuind baza superioară ca o cască, cele 3 inferioare alcătuind buza inferioară ca un teren de aterizare pentru insecte:

 -fructe-nucule grupate cîte 4, protejate de caliciul persistent.

Importanţa lor terapeutică sau pentru industria de parfumuri se datorează uleiurilor volatile secretate de perii glandulari, precum şi substanţelor amare stimulente ale secreţiei biliare. Uleiurile volatile au şi acţiune antibiotică.

 

Menta(Izma)(Mentha)

Cimbrul de grădină(Satureja hortensis L.)

Rozmarinul (Rosmarinus officinalis)

Busuiocul(Ocinum basilicum)

Levănţica(Lavandula angustifolia)

Isopul(Hyssopus officinalis L.) 

Salvia(Salvia officinalis L.) 

Unguras(Marrubium vulgare L.) 

Cătușnică(Nepeta cataria L.)

Mătăciune(Dracocephalum moldavica L.)

Rotungioară(Glecoma hederacea L.)

Urzica moartă albă(Lamium album L.)

Talpa gîștii(Leonurus cardiaca L.)

Șerlai (Salvia sclarea L.)

Roiniță(Melissa officinalis L.)

Sovîrv(Origanum vulgare L.)

Măghiran(Majorana hortensis Mnch.)

Cimbru de cultură(Thymus vulgaris L.)

Cimbrișor de cîmp(Thymus serpyllum L.)

White horehound ( Marrubium vulgare L., articol tradus în engleză de Angela Iancu ) 

Common thyme  (Thymus vulgaris L., articol tradus în engleză de Angela Iancu ) 

Catmint ( Nepeta cataria , articol tradus de Angela Iancu )

Dragon's head ( Dracocephalum moldavica , articol tradus de Angela Iancu ) 

Lemon balm ( Melissa officinalis L. , translated by Angela Iancu )

 

Fam. Scrophulariaceae

Plante de obicei erbacee, foarte rar arbuşti sau arbori, anuale, bianuale sau perene, uneori semiparazite sau parazite, frunze simple, nestipelate, alterne sau opuse, de obicei păroase. Florile sînt zigomorfe, cu 5 sau 4 petale, uneori bilabiate, campanulate, urceolate sau tubuloase, adesea cu reduceri ale numărului de stamine; sînt grupate în cime sau raceme. Fructul capsulă cu deschidere prin 4 valve. Aparatul vegetativ este lipsit de ţesuturi secretoare. Perii sînt simpli sau ramificaţi, tectori sau glandulari. Conţin glicozizi cardiotonici (în doze mari toxici), substanţe mucilaginoase cu acţiune emolientă, iar unele specii au acţiune purgativă. Pentru fitoterapie unele specii au importanţă deosebită.

 

Lumînărică (Verbascum phlomoides L.)

Degeţel roşu(Digitalis purpurea) 

Degeţel lînos(Digitalis lanata) 

Linarița (Linaria Vulgaris Mill.)

Alte specii cu importanta medicinala

 

Fam. Solanaceae

Plante ierboase, mai rar lemnoase (arbuşti), cu frunze simple, întregi sau divizate. Flori solitare sau în cime axilare sau terminale, pe tipul 5, cu elementele florale unite, corola tubuloasă şi staminele sudate cu aceasta. Fruct bacă sau capsulă. În întreg aparatul vegetativ (uneori şi în fructe) conţine alcaloizi sau alte substanţe cu întrebuinţări medicinale. Multe specii sînt toxice. Această familie cuprinde şi numeroase plante alimentare.

Mătrăguna (Atropa belladonna L.)

Măselariţa  (Hyosciamus niger L.)

Laur(Datura Stramonium L.) 

Laur păros (Datura innoxia Mill.) 

Ardei iute de cayenne(Capsicum anuum L. (var. cayenne)) 

Zîrna australiană(Solanum laciniatum)

Alte specii din fam. Solanaceae cu importanță medicinală

 

Fam. Valerianaceae

Plante ierboase cu frunze opuse, penat divizate sau întregi; flori zigomorfe pe tipul 5, grupate în cime bipare, unipare, rar capitule, cu corola tubuloasă, avînd la bază o umflătură sau un pinten, iar caliciul sub formă de papus care se păstrează ca o coroană pe fructul de tip nuculă. În fitoterapie se utilizează părţile subterane ale plantelor (mai rar frunzele) care datorită componentelor din uleiul volatil şi a celorlalte principii active au acţiune sedativă.

Valeriana  (Valeriana officinalis L.)

 

Fam Plantaginaceae

Plante ierboase cu frunze dispuse în rozetă la baza unei tulpini florifere (la alte specii opuse). Florile mici, de tipul 4, sînt grupate într-un spic terminal. Fructele sînt capsule cu căpăcel(pixide). Frunzele şi seminţele conţin mucilagii, ceea ce le conferă proprietăţi pectorale, emoliente.

 

Pătlagina lată,Pătlagina moale,Pătlagina cu frunza îngustă (Plantago major L., Plantago media L.,Plantago lanceolata L.)

 

Fam. Papaveraceae

Plante exclusiv ierboase, avînd un aparat secretor diferenţiat format din celule izolate sau în grup sau pseudolaticifere anastomozate a căror pereţi transversali sînt resorbiţi. Florile actinomorfe sau zigomorfe de obicei cu două sepale caduce şi cu 4 petale, androceu cu 4 stamine mai lungi şi 2 mai scurte şi cu gineceu variabil. Fructul capsulă, nuculă sau silicvă. În latexul speciilor din această familie care poate fi alb sau colorat sînt localizaţi alcaloizi de tip izochinoleinic care imprimă produselor acţiunea farmacodinamică şi aplicaţiile terapeutice. Acestei familii îi aparţine şi Papaver somniferum L., singura specie din regnul vegetal care conţine opiu si morfină.

Rostopasca(Chelidonium majus L.)

Macul (Papaver somniferum L.)

Mac roșu de cîmp(Papaver rhoeas L.)

Fumariță(Fumaria officinalis L.)

 

Pagina 1 Pagina 2 Pagina 3 Pagina 4